Importanța evenimentului a făcut ca, în 2022, ziua aceasta să primească o disticție semnificativă, întrucât Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 75/317 la 30 august 2021, instituind ziua de 2 februarie drept Ziua Internațională a Zonelor Umede.

Tema pentru anul 2025, Protejarea zonelor umede pentru viitorul nostru comun - are ca motto următoarele direcții de acțiune: prețuiește – protejează – inspiră.  

În ceea ce privește acțiunile necesare pentru zonele umede, deceniul acesta (2021-2030) ONU îl dedică restaurării ecosistemelor, făcând un apel către diverși factori de interes ce se pot implica în protecția și revigorarea ecosistemelor din întreaga lume, în beneficiul oamenilor și al naturii. 

Tema acestui an privind zonele umede - Protejarea zonelor umede pentru viitorul nostru comun, transmite mesajul astfel încât să conștientizăm faptul că, valorificând și protejând aceste ecosisteme productive și bogate în biodiversitate – și inspirând acțiuni în numele lor – împreună, ne putem proteja viitorul nostru comun și bunăstarea.

Cu toate că zonele umede sunt unele din cele mai productive ecosisteme de pe planetă, totodată ele sunt printre cele mai ameninţate ecosisteme de pe Pământ. 

Este important să conștientizăm interconexiunea dintre activitățile economice şi zonele umede, precum și marcarea căilor de asigurare a unei distribuţii echitabile a apei, înţelegând că fără zone umede nu se poate păstra echilibrul necesar pentru susținerea vieții.

Cu prilejul acestui eveniment, APM Satu Mare aduce, în atenția publicului, faptul că  zonele umede se găsesc într-un moment sensibil și de aceea este necesar, ca întreaga societate, să se angajeze în diverse acțiuni, pentru a depăși riscurile climatice și de biodiversitate. Prin promovarea acestui eveniment de mediu, dedicat Zonelor Umede, se urmărește creșterea gradului de conștientizare cu privire la serviciile vitale pe care ni le oferă zonele umede și importanța lor pentru reglarea climei, reducerea riscurilor asupra biodiversității și asigurarea unui viitor durabil pentru oameni și natură.

Zonele umede susțin viața. Ele furnizează servicii valoroase, inclusiv de natura economică și socială, dar dispar mai repede decât orice alt ecosistem. 

Reamintim situația din anul 2022, când a fost afectată starea Heleșteelor de la Moftinu Mic (parte a sitului Natura 2000 ROSPA0016 Câmpia Nirului-Valea Ierului), cu impact asupra uneia dintre cele mai importante zone umede din județul Satu Mare. 

În 2022, secarea aproape în totalitate a Heleșeelor de la  Moftinu Mic s-a produs pe fondul secetei persistente, de circa 2 luni, resimțită în vestul țării datorită lipsei de precipitații și a temperaturilor foarte ridicate (conform datelor ANM temperatura medie lunara mai/iunie 2022 a fost >22⁰ C, iar precipațiile medii lunare mai/iunie au fost < 10mm). Totodată, scăderea nivelului râului Crasna și a afluenților săi a jucat un rol important în secarea bălții și aceasta nu a putut fi alimentată cu apă prin pomparea din receptorul principal Crasna, principala sursă de apă din apropiere.

Impactul secării heleșteului a produs efecte negative, în special asupra speciilor de păsări acvatice (specii asociate cu habitate acvatice deschise), dar producând dezechilibru în întreg lanțul trofic specific zonei. A fost perturbată activitatea păsărilor care viețuiesc la limita stufărişurilor și a mediului acvatic. Seceta pedologică persistentă a generat deteriorarea vegetației ripariene și astfel au fost periclitate locurile de refugiu și de cuibărire a păsărilor acvatice. Acest fenomen a determinat reducerea efectivelor de păsări la nivelul ariei protejate de interes comunitar, specii care fac obiectul conservării sitului Natura 2000, deoarece, acestea având o mobilitate ridicată, mare parte a păsărilor sălbatice au fost nevoite să părăsească zona în căutarea altor lucii de apă. 

Conform constatărilor, anul trecut situația s-a îmbunătățit considerabil, arealul s-a redresat ca zonă umedă și s-au putut observa exemplare semnificative de păsări acvatice (lebede, egrete, rațe sălbatice) poposind pe de-asupra luciului de apă, însă spre sfârșitul verii nivelul apei în heleșteu era mult scăzut. Cu toate acestea, în ultima perioadă, în sezonul de toamnă-iarnă, zona umedă reprezintă un important loc de popas pentru păsările acvatice, putându-se observa efective importante de păsări poposind pe luciul apei din heleșteu.

Observăm cum fluctuațiile din mediului înconjurător natural, duc la schimbări în viața biodiversității și deci, este esențial să înțelegem necesitatea conviețuirii în mod echilibrat între om-natură. Să conștientizăm nevoia de coabitare într-un spațiu natural tot mai restrâns, dar  care este necesar menținerii în stare de conservare favorabilă a biodiversității, în raport cu cerințele de dezvoltare a activităților umane. Subliniem importanța studierii schimbărilor ce intervin în ciclul biodiversității și care ne pot atenţiona faţă de problemele cu care ne vom putea confrunta pe viitor cu toții.

Zone umede din județul Satu Mare – arii naturale protejate:

- Arealul râului Tur este o vastă zonă umedă cu: lacuri (L. Călinești), iazuri, braţe moarte ale râului Tur, mlaştini, ape stătătoare artificiale – lacuri de acumulare, heleştee și canale; deși este o  zonă umedă creată în mod artificial în balastiere (balastierele de la Adrian și Bercu), importanța acesteia a crescut datorită speciilor de interes comunitar, care se regăsesc în acest ecosistem.

- Mlaștina Vermeș – o evidențiem ca pe o zonă umedă degradată, care ar necesita o importantă acțiune de restaurare, acestă zonă reperzentând cândva un areal optim ce conserva unele relicte glaciare precum Calamagrostis neglecta (trestia de câmp), Calamagrostis canescens şi Carex appropinquata. În urma lucrărilor de desecare efectuate în trecut, dar și datorită verilor secetoase din ultimii ani, afectarea zonei umede determină dispariţia speciilor relictare, conservate optim în această mlaştină, a unor asociaţii de vegetaţie relictară: Calamagrosti - Salicetum cinereae, Carici-Calamagrostetum neglectae şi Caricetum appropinquatae, precum și a unor specii rare din flora țării.

- Tinoavele din Munții Oaș reprezintă o altă categorie de zonă umedă; sub aspectul genezei tinoavele au luat naştere în postglaciar, după instalarea timpului călduros, în cursul căruia la o anumită altitudine din etajul montan au căzut precipitaţii. Tinoavele au un important rol fitogeografic prin faptul că oferă informaţii zonale privind evoluţia în timp a arealelor floristice, pentru o serie de specii de plante. Unele dintre cele mai bine reprezentate tinoave cu Sphagnum  (mușchi de turbă) se află în zona Oaş-Maramureş, caracterizate printr-o aciditate ridicată şi un conţinut redus în substanţe minerale. Din punct de vedere al conservării acestora se observă o eutrofizare datorată scăderii regimului hidric, ca urmare a perioadelor secetoase din ultimii ani.

- Râul Someș (Sit Nat 2000ROSCI0436 Someșul Inferior) reprezintă o importantă zonă umedă la nivel regional și  care oferă locuri atractive pentru activități de recreere și relaxare (plimbări pe malurile apei, observarea păsărilor de către ornitologi), activități sportive (ciclism, alergare, pescuit, caiac), activități economice și turistice. Balta de la Berindan este un fragment unde s-a efectuat un proiect de restaurare și revitalizare a zonei umede -  denumită Magia Someșului. Arealul reprezintă acum un spațiu de agrement, de interes local, cu posibilitatea de petrecere a timpului liber în mijlocul naturii, precum și loc amenajat special pentru obervatori ornitologici. 

Biodiversitatea diversificată a ariilor naturale protejate, în general și în special biodiversitatea zonelor umede, este un indicator important al unui mediu acvatic curat, nepoluat și a mediului înconjurător adecvat. 

Diverse specii de faună sălbatică, specii protejate dependente de mediul acvatic – vidra, castorul  și bineînțeles păsările sunt un indicator al calității mediului.

Zonele umede sănătoase sunt cele care nu sunt degradate prin activităţile umane, sunt mult mai diverse din punct de vedere al speciilor decât un ecosistem degradat şi au astfel o înaltă valoare economică pentru oameni, din cauza serviciilor pe care ecosistemul le oferă. De aceea, zonele umede trebuie cunoscute, promovate, valorificate corespunzător, prețuite și protejate.

Agenția pentru Protecția Mediului Satu Mare sprijină diverse acțiuni ce vizează zone umede, în măsura în care prin aceste acțiuni să contribuim la utilizarea durabilă a acestor ecosisteme și să promovăm investițiile necesare pentru conservarea și restaurarea zonelor umede.